Anxietatea de sănătate (ipohondria)

Ce este anxietatea de sănătate?

Anxietatea de sănătate presupune o preocupare intensă legată de posibilitatea de a avea sau de a dezvolta o boală gravă. Gândurile pot persista chiar și atunci când evaluările medicale sunt liniștitoare sau când simptomele fizice au explicații benigne.

Persoana poate interpreta senzațiile obișnuite ca semne ale unei boli, poate căuta frecvent informații medicale sau poate evita consultațiile din teama unui diagnostic.

Poate ți se întâmplă și ție…

„Am primit rezultate bune, dar tot nu mă pot liniști.”

„Dacă medicii au omis ceva?”

„Simt ceva diferit în corp și nu mă pot opri din a mă gândi la asta.”

Dacă aceste gânduri îți sunt familiare, poate fi util să observi cât de mult timp îți ocupă și cât de mult îți influențează viața. Scopul nu este să ignori sănătatea, ci să găsești un echilibru între grija justificată și teama persistentă.

Cum îți afectează viața?

Poate îți este greu să te bucuri de un moment frumos pentru că te gândești la un simptom. Poate amâni planuri, verifici permanent dacă te simți bine sau îți este dificil să te concentrezi la serviciu.

1. Anxietatea legată de simptomele fizice

• Teama că durerile de cap indică o boală gravă.
• Îngrijorarea excesivă privind palpitațiile.
• Interpretarea senzațiilor corporale obișnuite ca semne de boală.
• Teama provocată de amețeli, furnicături sau tensiune musculară.
• Monitorizarea permanentă a modificărilor din corp.

2. Teama de boli grave

• Teama de cancer.
• Teama de infarct sau alte boli cardiace.
• Teama de accident vascular cerebral.
• Teama de boli neurologice.
• Teama de boli rare sau incurabile.
• Teama de a dezvolta o boală gravă în viitor.

Aceste temeri nu indică automat existența unei tulburări psihice și trebuie diferențiate de preocupările medicale justificate.

3. Verificarea excesivă a sănătății

• Verificarea frecventă a pulsului sau tensiunii arteriale.
• Palparea repetată a unor zone ale corpului.
• Observarea permanentă a modificărilor fizice.
• Verificarea repetată a pielii, alunițelor sau ganglionilor.
• Căutarea constantă a simptomelor pe internet.
• Compararea simptomelor proprii cu descrierile bolilor.

4. Nevoia de reasigurare

• Solicitarea repetată a confirmării că nu există o boală.
• Consultarea mai multor medici pentru aceeași problemă, fără o schimbare relevantă a situației.
• Repetarea investigațiilor din cauza îndoielilor persistente.
• Liniștire temporară după rezultate medicale normale, urmată de reapariția fricii.
• Nevoia de a discuta constant despre sănătate cu familia sau prietenii.

5. Evitarea consultațiilor și a informațiilor medicale

• Amânarea consultațiilor din teama unui diagnostic.
• Evitarea analizelor medicale.
• Teama de spitale, cabinete medicale sau proceduri.
• Evitarea discuțiilor despre boli.
• Refuzul de a citi informații medicale din cauza anxietății.

Unele persoane verifică excesiv sănătatea, în timp ce altele evită orice informație medicală. Ambele tipare pot apărea în contextul anxietății de sănătate.

6. Anxietatea legată de senzațiile corporale

• Creșterea atenției asupra bătăilor inimii.
• Teama provocată de respirația percepută ca neobișnuită.
• Interpretarea tensiunii musculare ca semn al unei afecțiuni grave.
• Observarea intensă a senzațiilor digestive.
• Amplificarea percepției unor senzații corporale în perioadele de stres.

Anxietatea poate intensifica percepția unor senzații fizice, iar aceste senzații pot alimenta, la rândul lor, îngrijorarea.

7. Gânduri și interpretări catastrofice

• „Dacă simptomul acesta este semnul unei boli grave?”
• „Dacă medicii au omis ceva?”
• „Dacă analizele nu au identificat problema?”
• „Dacă se întâmplă ceva rău și nu observ la timp?”
• „Trebuie să verific din nou ca să fiu sigur.”

Aceste gânduri pot apărea automat și pot fi dificil de întrerupt, mai ales în perioadele de stres.

8. Manifestări emoționale și comportamentale

• Teamă persistentă legată de sănătate.
• Neliniște și dificultăți de relaxare.
• Iritabilitate și dificultăți de concentrare.
• Tulburări de somn.
• Nevoia de control și certitudine.
• Dificultăți în desfășurarea activităților cotidiene din cauza preocupărilor medicale.

Cum te poate ajuta psihoterapia?

Psihoterapia poate oferi un spațiu în care să înțelegi de ce apar temerile, ce le menține și cum poți răspunde diferit la ele.

În funcție de nevoile tale, procesul poate include:

• Identificarea gândurilor catastrofice.
• Înțelegerea legăturii dintre anxietate și senzațiile corporale.
• Reducerea treptată a verificărilor și a căutării repetate de reasigurări.
• Dezvoltarea toleranței la incertitudine.
• Învățarea unor strategii de reglare emoțională.
• Recâștigarea timpului și a libertății afectate de preocupările privind sănătatea.

Terapia cognitiv-comportamentală este o abordăre utilă în tratarea anxietății de sănătate.